Băiatul cu pijamale în dungi - John Boyne (recenzie)

Titlu: Băiatul cu pijamale în dungi
Titlu original: The Boy in the Striped Pyjamas
Autor: John Boyne

Editura: rao
Apariţie (RO): 2013
Apariţie (original): 2006
Număr de pagini: 218

Punctul care deveni o pată, care deveni un strop, care deveni o siluetă, care deveni un băiat.

Impresie: Băiatul cu pijamale în dungi este o carte pe care am ocolit-o multă vreme, aproape un an întreg. Totuşi, am fost nevoită să o citesc pentru olimpiada de lectură. Nu regret deloc acest lucru.

Cartea prezintă povestea unui băieţel de nouă ani din Germania care se mută din Berlin din cauza slujbei importante pe care a primit-o tatăl său de la Fury.

Noul loc îi displace categoric lui Bruno. Este o casă mult mai mică decât cea din care s-au mutat şi nu există nimeni în jur care să se joace cu el. Totuşi, de la geamul lui se zăresc sute, poate chiar mii de oameni îmbrăcaţi cu pijamale în dungi în spatele unui gard fără sfârşit.

Singur şi plictisit, Bruno pleacă într-o zi în explorare, activitate care îi făcea mare plăcere. Mergând de-a lungul gardului zări un punct, ce se transformă treptat într-un băiat. Cei doi se împrieteniră, în ciuda faptului că băiatul, Shmuel, se afla de cealaltă parte a gardului, iar Bruno îl vizitează aproape zilnic pe noul lui amic. Bruno nu realizează prin ce trece Shmuel, fiind sigur că atâta timp cât tatăl său aprobă lucrurile de dincolo de gard, nu poate fi ceva care să rănească oameni.

Inocenţa de care dă dovadă Bruno pe parcursul cărţii este sfâşietoare şi conferă o nouă perspectivă asupra tragediei celui de-Al Doilea Război Mondial, cea a unui copil.

Citate:

• Apoi în cameră se făcu foarte întuneric şi, într-un fel, în ciuda haosului ce urmă, Bruno descoperi că încă îl mai ţinea pe Shmuel de mână şi nimic în lume nu l-ar fi determinat să îi dea drumul.
• Punctul care deveni o pată, care deveni un strop, care deveni o siluetă, care deveni un băiat.

Notă:
Am plâns şi am râs, combinaţia perfectă, tot ce ai putea cere de la o carte. Am rămas impresionată de modul de narare pe care Boyne a ales să îl folosească. Deşi totul este relatat la persoana a treia, ai senzaţia că Bruno povesteşte cele întâmplate. Perspectiva este cea a unui băieţel mic ce nu înţelege lucrurile care se petrec în jurul lui şi nici nu îşi poate închipui adevărul.
Totuşi, în ciuda faptului că mi-a plăcut la nebunie cartea, am simţit că ceva lipseşte, aproape de neperceput, dar nu pot spune că a fost perfectă. Cu toate acestea o recomand din suflet.  
Pentru cei care îşi doresc să vadă filmul (pe care îl recomand, dar numai după lectură) aveţi aici un link

3/5

Circul nopţii - Erin Morgenstern (recenzie)

Titlu: Circul nopţii
Titlu original: The Night Circus
Autor: Erin Morgenstern

Editura: Corint
Apariţie (RO): 2013
Apariţie (original): 2011
Număr de pagini: 416

Circul soşeste fară veste. Fără înştiinţări, fără afişe lipite pe stâlpi sau panouri. E pur şi simplu acolo unde ieri nu era nimic.

Impresie: Am auzit prima oară de Circul Nopţii în 2013, prin aprilie, când m-am decis să particip la ediţia din acel an a evenimentului NaNoWriMo. Căutam diverse informaţii pe internet şi am dat de această carte care a fost scrisă în cadrul evenimentului. Am auzit apoi tot mai multe păreri şi idei, dar nimic care să mă pregătească pentru ceea ce am citit săptămânile trecute.

Cartea este impecabilă din orice punct de vedere. Supra-coperta simplă şi elegantă, cu toate acestea într-adevăr spectaculoasă, care face trimiteri la diverse personaje şi momente ale acțiunii se îmbină perfect cu diversele detalii ce fac romanul unul deosebit.

Tsukiko

Despre conţinut, pot spune doar că este ireproşabil, cu detalii nenumărate care creează o atmosfera potrivită şi care te trimit direct în mijlocul circului. Simţi mirosul de vată şi caramel ce învăluieşte corturile în care intri şi vezi numere spectaculoase, cu adevărat magice. Eşti unul dintre rêveurs (fr. visători; în carte: persoane ce urmăresc circul în diverse locuri, identificându-se unii pe alţi prin hainele alb-negre şi eşarfa roşie specifică), priveşti ceasul, opera de artă a domnului Friedrick Thiessen şi te minunezi de măreţia circului, chiar dacă eşti pentru a mia oară în centrul acestuia. Mereu este un cort nou de descoperit, mereu o nouă senzaţie de simţit. O urmăreşti pe Celia Bowen în timpul reprezentaţiei sale, îl vezi pe fantomaticu Prospero în spate, intri în corturile construite de Marco, apoi în cele create de Celia. Te întrebi cum a fost posibilă construirea acestei minunăţii, iar mintea îţi zboară la dineurile misterioase ale lui Chandres, la audiţiile ce au avut loc cu ani în urmă, la frumuseţea ce se învârte în jurul acestui spectacol.

Ceasul lui Friedrick Thiessen

Dar, ca rêveur, nu ştii nimic despre competiţia căreia circul îi serveşte drept loc de desfăşurare. Nu ştii despre cei doi concurenţi care nu au idee ce să facă pentru a câştiga, dar îşi doresc să se încheie acest concurs. Nu ştii despre cei doi maeştrii sau despre fragilitatea circului. Iar când vechea câştigătoare îşi dezvăluie identitatea, iar rugul se stinge puţin câte puţin, tu nu ştii că circul este din ce în ce mai aproape de final. Totuşi, ca şi cititor, ai aceste informaţii, iar acest lucru te face să nu poţi lăsa cartea din mână şi te ţine cu sufletul la gură.

O poveste plină de farmec în care Le Cirque des Rêves este personajul principal, iar ceilalţi actanţi îi dau un rost, o frumuseţe şi îl ajută să existe. Dacă vă doriţi să citiţi o carte cu adevărat bună, vă recomand din toată inima Circul nopţii.

 

Citate:

• Trebuie să-ţi înţelegi limitele ca să le poţi depăşi.
  
• Oamenii văd ceea ce doresc să vadă. Şi în cele mai multe cazuri, ceea ce li se spune să vadă.
• Şovăie însă, preţ de o clipă, dar ştie că se va urî mai târziu dacă nu încearcă măcar, indiferent de ce s-ar putea întâmpla.

• O să fie bine, spune ea. Vor fi decizii de luat şi surprize ce te aşteaptă. Viaţa ne poartă în locuri neaşteptate uneori. Viitorul nu e niciodată bătut în cuie, ţine minte asta.

• Secretele au putere, începe el. Iar acea putere scade dacă sunt împărtăşite, aşa încât e bine ca ele să fie păstrate, chiar bine păstrate. Dacă împărtăşeşti secrete, secretele reale, cele importante, chiar şi numai unei singure persoane, ele se vor modifica. Dacă le scrii, e chiar mai rău, deoarece nimeni nu poate spune câţi ochi le-ar putea vedea notate pe hârtie, oricât de atent ai fi. Aşa încât cel mai bine e să ţii secretele pentru tine atunci când le ai, spre binele lor, dar şi al tău.

• - Am petrecut o mare parte din viaţă luptând să mă ţin sub control, spune Celia, rezemându-şi capul de umărul lui. Să mă cunosc pe dinăuntru şi pe dinafară, să ţin totul în perfectă ordine. Pierd asta atunci când sunt cu tine. Ceea ce mă sperie şi...
  - Nu vreau să fii speriată, o întrerupe Marco.
  - Mă sperie cât de mult îmi place, încheie Celia, întorcându-şi faţa din nou spre el. Cât de ispititor este să mă pierd în tine. Să mă predau. Să te las să mă păzeşti să nu sparg candelabre în loc să-mi port permanent de grijă eu însămi.

• Încetează să te porţi ca şi cum l-ai iubi pe băiatul ăsta, zice Hector. Eşti mai presus de chestiunile astea lumeşti.

• Dacă n-am fost pe de-a-ntregul sinceră cu voi, e numai din pricina faptului că ştiu o mulţime de lucruri pe care voi n-aţi dori să le ştiţi.
• Vechile poveşti sunt povestite, repovestite şi modificate. Fiecare povestitor îşi lasă propria amprentă. Oicare ar fi fost adevărul poveştii, el e îngropat de preferinţe şi înfrumuseţări. Motivele nu contează, importantă e povestea.

• Cred că dacă priveşti înainte e mai bine decât să te uiţi înapoi.

Notă: 
Am adorat această carte, ultima citită în anul 2014, care m-a făcut să cred în magie, fără a fi clişeică şi fără a urma prea bine-cunoscutul tipar YA. Nu consider că se încadrează în acest gen, fiind mai mult un poem, o ilustrare a magiei. Iubesc cartea asta şi cred că toţi cititorii întăriţi ar trebui să o aibă în bibliotecă. Este o carte cu adevărat bine scrisă, care poate fi rezumată printr-un cunvânt: spectaculoasă. După cum spune şi Danille Trussoni, dacă aţi hotărât să citiţi doar un roman anul acesta, Circul Nopţii trebuie să fie acela.

- o pagină interesantă pentru după lectură (cu diverse informaţii despre personaje, autoare şi o posibilă ecranizare)

5/5

 

2014 plus unu

Gândurile mele de Revelion sună în felul următor: Stai, ce? E 2015 deja? N-are cum, acum câteva zile era 2013.
Aparent am trecut în noul an, lucru pe care eu încă îl neg în subconştient. Anul 2014 a trecut pe lângă mine şi nu reuşesc să îmi dau seama când. Încerc să îmi dau seama ce am făcut anul acesta, dar nu îmi vine nimic în minte. 2014 a existat măcar? Şi dacă da, când?
Totuşi, dacă stau să aprofundez subiectul, pot să mă gândesc la câteva lucruri pe care le-am făcut:
    ● m-am calificat la etapa naţională a olimpiadei de lectură
    ● am reuşit să îmi fac câţiva prieteni noi (şi am pierdut mulţi alţii)
    ● am fost la Festivalul de Teatru din Avignon, Franţa
    ● am jucat în două piese de teatru ale şcolii şi mi-a plăcut la nebunie
    ● am decis să mă concentrez mai mult pe ştiinţe exacte
    ● am întălnit o persoană extraordinară la olimpiada de matematică şi cea de română
    ● am reuşit să bifez exact 0 căsuţe din lista mea de rezoluţii
    ● mi-am făcut blog-ul acesta, în ziua de 31 decembrie, adică ieri
Se pare că am făcut ceva anul acesta, totuşi. Pentru 2015, planurile mele sunt altele, pe care chiar sper să le duc la capăt, măcar o parte dintre ele.

 

Rezoluţii pentru anul 2015:

    ● să citesc 75 de cărţi

    ● să particip la bine-cunoscutul concurs NaNoWriMo, ori în noiembrie, ori în tabără

    ● să învăţ să cânt mai bine la pian

    ● să învăţ franceza şi să merg la Paris

    ● să merg în SUA, la mătuşa mea, în vacanţa de vară

    ● să termin anul şcolar cu media 10

    ● să merg la mai multe olimpiade şi să mă străduiesc pe cât posibil la naţionala de lectură

    ● să citesc biblia, ca profesorulul de religie să nu îmi mai spună că nu am informaţiile necesare unei discuţii

    ● să îmi fac nişte şuviţe

    ● să ajung la Craiova împreună cu o prietenă ca să vizităm pe cineva

    ● să fiu mai drăguţă, să ajut lumea

    ● să învăţ de la cei mici

    ● să studiez povestea lu Peter Pan

    ● să intru la ce liceu vrea, pentru că da, sunt clasa a opta

 Avem şi o leapşă pe care am furat-o de pe blogul Anna's words  un "2014 review"

1. Care este cea mai fericită amintire din anul 2014? 

Momentul când am aflat că cea mai bună prietenă a mea se întoarce în ţară.

2. Care e cel mai trist lucru care ţi s-a întâmplat anul trecut?

Mi-a murit unul dintre pisoi, iar celălalt a fugit.

3. Care este cuvântul care rezumă cel mai bine anul care abia s-a încheiat?

Viteză. 

4. Ce dorinţă ţi s-a împlinit anul trecut?

Mi-am adunat câteva persoane speciale în jurul meu, de care aveam nevoie.

5. Care este realizarea pe care nu vrei s-o uiţi?

M-am calificat la naţionala de lectură şi am făcut-o pe diriginta mea mândră, un lucru pe care mi-l doream de mult timp.

6. Câte cărţi ai citit anul trecut?

*ruşine* vreo 12.. 

7. Care a fost cea mai bună carte citită în 2014?

Circul Nopţii de Erin Morgenstern, o carte extraordinară, care te face să trăieşti povestea şi să iei parte la acţiune ca un reveur, distrugându-te lent, dar aşa de frumos.

8. Dar autorul care te-a impresionat ce mai mult?

Erin Morgenstern, care mi-a arătat ce înseamnă descriere, ce înseamnă poezie scrisă în proză.

9. Care este cel mai frumos citat pe care l-ai descoperit anul trecut?

Once Upon A Time - Henry

10. Care carte citită anul trecut ţi-a displăcut/te-a dezamăgit cel mai tare?
Nu am citit prea multe cărţi, aşadar nu prea am de unde alege. Totuşi, am să spun Căutând-o pe Alaska de John Green, pentru că nu mi s-a părut o carte cu un anume sens şi nici nu am recepţionat eu mesajul. Poate e vina mea, având în vedere mulţimea de fani, dar pe mine nu a reuşit să mă atingă.

11. Care este cel mai bun film pe care l-ai văzut în 2014?
Dar sunt atâtea filme MARVEL! Of... X-Men: Days of Future Past

12. Care este cea mai frumoasă melodie pe care ai descoperit-o în 2014?

Sweater Weather, dar varianta lui Alyson Stoner şi Max Schneider

13. Regreţi ceva de anul trecut?

Regret că nu am profitat de anul acesta.

14. Ce ai învăţat din experienţa adunată în anul care s-a încheiat?

Când cineva îţi spune că te iubeşte, uită-te la mâinile lui şi vei ştii dacă spune adevărul. Apoi, indiferent de răspuns, fugi.

15. Scrie o dorinţă pentru 2015.

Vreau să intru la un liceu bun.

Leapşa să o ia oricine intră pe blog-ul ăsta (dacă se va întâmpla printr-un miracol).

Aşadar, ca încheiere, să aveţi un An Nou minunat, în care să vă bucuraţi de cât mai multe lucruri, neînsemnate sau impresionante, să vă descurcaţi pe cât de bine posibil la şcoală şi să aveţi parte de oameni adorabilicioşi pe lângă voi!